Selectează o Pagină
Gheorghe Sarau

Lector Univ. Dr. Lavinia Răducanu – „Încă mi se întâmplă să fiu provocată a demonstra că MERIT poziția pe care o dețin”

Lavinia Răducanu este o artistă de etnie rromă, supranumită de „Le Monde” „vocea de cristal a Europei”, un model de profesionalism, dar și de umanitate. A fost solistă de operă, iar cei care nu pot uita filmul „Șatra” și nici pe Rada, țiganca pătimașă, vor afla că Lavinia a interpretat-o în spectacolul cu același nume. A fost invitată să cânte pe Broadway, dar un cancer laringian i-a pus la mare încercare viața și cariera artistică. Cu o voință și un curaj ieșite din comun, dar și cu ajutorul familiei, Lavinia a învins boala, a reînvățat să vorbească și să cânte din nou cu ajutorul unei proteze pe una dintre corzile vocale. În ciuda interdicțiilor medicale, a adus un copil pe lume, un băiat frumos și talentat de care ea și soțul ei, Gabi Muzicaș, sunt foate mândri. Lavinia este acum o talentată profesoară de canto, dirijează un taraf bărbătesc, Rromak, și împreună cu soțul ei, compozitor, conduce o școală de muzică în Timișoara. De curând și-a finalizat studiile doctorale și este lector univ. dr., realizare pe care o consideră foarte importantă. Concertele și spectacolele nu mai intră în categoria marilor realizări pentru că este normal ca acestea să se întâmple. „O altă realizare importantă a fost regăsirea sinelui și a valorilor artistice. Am redescoperit că, așa cum spunea Hegel, ,,muzica are de-a face exclusiv cu mișcări spirituale care au un caracter absolut nedeterminat, cu răsunetul unor emoții lipsite de sens”, ne dezvăluie talentata artistă care și-a depășit mereu limitele.

Valori și modele

“Datorez etniei din care fac parte mai degrabă o influență pozitivă asupra viitorului apropiat și îndepărtat. Cred că datoria mea ține de cultivarea pluralismului valorilor, de progresul moral, pentru ca în viitor rromii să poată avea o existență mai liniștită, mai fericită – în acest moment ar trebui să fie o prioritate morală esențială. Cred în toate valorile posibile, umane, morale, civice etc., însă cred și mai mult în cultivarea lor, în tăirea lor. Sunt multe ca să le enumăr, însă cele prioritare pentru mine sunt: respectul de sine și față de cei din jurul meu, iubirea în toate formele sale, loialitate, disciplină, perseverență, seriozitate. 2 Sunt multe modelele din viața profesională și personală și îi voi enumera pe cei mai importanți, care și-au pus amprenta în modul cel mai activ și profund posibil în devenirea mea: Silvia Demian (directoarea liceului de artă din Arad), regizorul Viorel Dihel, regizoarea Beatrice Rancea, actorul și regizorul Andras Demeter, Violeta Zonte (Decan la Facultatea de Muzică și Teatru– Universitatea de Vest Timișoara). Ei mi-au fost profesori și mentori.”

Discriminarea, egalitatea de șanse și iubirea

“Da, bineînțeles că au fost episoade în care am fost discriminată pe parcursul activității mele, nu cred că există vreun rrom care să nu se fi lovit de discriminare. Cum am reacționat? Am încercat să devin o cât mai bună versiune a mea și sa demonstrez că, indiferent de naționalitate, etnie sau culoare, toți suntem la fel – suntem nimeni și nimic în fața vieții și a morții; toți ne naștem la fel, cu același prim instinct – IUBIREA. Totuși, societatea românească s-a transformat foarte mult în ultimii 20 de ani în ceea ce privește discriminarea. Nu pot spune ca în domeniul în care activez sunt discriminată, însă există excepții în care sunt provocată uneori să demonstrez că MERIT poziția pe care o dețin. Asta înseamnă că de multe ori trebuie să fiu mult mai pregătită din toate punctele de vedere decât unii dintre colegii mei, astfel încât să pot avea acces la egalitatea de șanse. Chiar și așa, sunt unii care consideră că nu merit poziția profesională în care mă aflu. Norocul nostru este că sunt tot mai mulți români care ne iubesc, cred în capacitatea noastră și ne susțin.”

Libertate, educație, solidaritate

“Nu știu măsura în care arta mea a contribuit la conturarea identității comunității din care fac parte, însă cred că am influențat în bine schimbarea mentalității unor rromi. Nu atât de mult pe cât mi-aș fi dorit, dar știu că am fost și sunt un exemplu viu pentru multe femei și tinere rrome. Expunerea publică datorată meseriei mele m-a ajutat și mă ajută în continuare să arăt femeii rrome că se poate și altfel și că numai prin educație putem să ne depășim cu adevărat condiția în care ne aflăm. Este foarte cunoscut faptul că femeii rrome nu i se dă încă libertatea de alege, în special educația. S-au făcut progrese în această direcție, dar nu s-a ajuns la rezultatul așteptat. Dupa atât de mari eforturi, procentul femeilor care aleg educația este foarte mic; și asta nu din cauza femeii, ci din cauza familiei în care bărbații au suprema putere de decizie. Nu este normal ca în secolul al XXI-lea, majoritatea fetelor de etnie rromă cu vârsta cuprinsă între 12-17 ani să abandoneze sistemul educațional pentru a se 3 căsători. Dacă femeia rromă ar avea libertatea de a alege și ar alege educația, asta ar însemna cu adevărat începutul unei noi societăți țigănești, fără a-și pierde însă din valori și tradiții, ci din contră, potențându-le.”

Condiția „artistei rrome” în România

“În ultimii câțiva ani am observat o dezvoltare substanțială a vieții artistice din România; acest lucru se datorează asociațiilor Șaraimanic și PromArt Creative, care sunt reprezentate de două femei excepționale, în viziunea mea – Larisa Perde și Dana Cristescu. Datorită lor „artista rromă” are parte de o expunere foarte mare și de o recunoaștere pe măsură; dar cred că „artista rromă”, la rândul ei, ar trebui să fie mai proactivă, mai implicată moral și emoțional în conservarea și promovarea artei sale în România și străinătate. Sunt convinsă că femeia este pilonul principal al unei societăți sănătoase și prospere. Femeia naște, femeia creează raportul între rațiune și simțire în momentul în care naște un copil. Prima iubire a unei ființe este mama, deci tot femeie. Acel copil face parte din următoarea generație, care va crea la rândul ei o societate. Indiferent de etnie, femeile trebuie să înțeleagă că orice schimbare, orice devenire depinde de ele. Solidaritatea este așadar primordială, esențială, este o valoare pe care această etnie trebuie să o cultive, fără să depindă de orice fel de suport, fie el financiar sau de altă natură. Solidaritatea este un crez, iar această etnie trebuie să își scoată la suprafață adevarații eroi care au fost construiți pentru a aduce un progres real acestei nații atât de frumoasă, talentată și bogată din punct e vedere cultural.”

Susținere pentru tinerii care vor să urmeze o carieră în teatru și muzică

“Prezența rromilor în tot mai multe instituții demonstrează că s-au obținut rezultate concrete în privința egalității de șanse, iar rolul femeii rrome este și mai important. Ele sunt cele care au riscat și și-au luat libertatea de a alege educația, ele sunt exemplul pe care femeile rrome trebuie să îl urmeze, sunt cele care demonstrează că se poate mai mult decât statutul de soție, mamă și femeie în casă. Prin intermediul meseriei mele de pedagog, identific și susțin multe talente feminine în comunitatea romă. Le încurajez să rămână în sistemul de educație, însă trebuie să recunosc ca abandonul este de aproape sută la sută. Fetele se căsătoresc 4 cel târziu la vârsta de 17-18 ani, când nici măcar liceul nu l-au terminat. Ori despre o reală susținere care începe odată cu studiile universitare nici nu pot vorbi… Sunt o promotoare și un exemplu viu al egalității de șanse în artă, în muzică. De aceea îi ajut pe cei tineri care vor să urmeze o carieră în teatru și muzică – în primul rând îi susțin prin a le oferi cunoștințele de care au nevoie, apoi îi îndrum către studiile universitare, le obțin recomandări, îi direcționez către Consiliul Județean pentru obținerea de burse și alte beneficii. Deocamdata doar atât pot face, dar pe viitor sper să pot ajuta mai mult.”

Concert proiectul Saraimanic